Mix de zarzavat

De câţiva ani în fiecare toamnă îmi pregătesc zarzavaturi date prin mașina de tocat carne puse în sare pentru iarna, dar de obicei mă țin tot anul. Astfel nu mai cumpăr condimente pentru supă și nu numai, care au tot felulri de potențiatori de aromă și nu mai știu ce.

Iată rețeta pe care am primit-o de la o cunoștință. O folosesc cu mici modificări, după posibilități și gust.

1 kg de morcovi
1 kg de pătrunjel
1 kg de păstărnac
1 kg de ceapă
1 kg de ardei
1 kg de roșii
1/2 sau 1 kg de țelină
2 kg sare sau puțin mai mult, cam 2 kg de sare la 6 kg zarzavat, proporția de rădăcinoase se poate modifica după gust.
frunze de: pătrunjel, țelină, eventual pentru ciorbă: mărar, leuștean.
Se mai poate pune 1-2 gulii.

Eu nu pun roșii, deoarece pun bulion separat, și nu mi-a plăcut mixul cu roșii. Unii folosesc doar ardei galbeni, ca să nu coloreze mâncarea, mai ales supa de pui. Mie îmi place cu ardei roșii.

Se pune în borcane, după deschidere borcanul se păstrează la frigider. Se adaugă după gust la mâncare. Fiindcă mixul e foarte sărat, eu nu mai pun sare în mâncare când îl folosesc.

Pâinea noastră

A trecut un an şi ceva de când avem maşină de copt pâine, iar eu nu mai coc pâine la cuptor... După multe încercări, abia nu demult am înţeles şi am experimentat, că cea mai bună făină pentru pâine este făina tip 650.

Informaţiile de mai jos le-am primit într-un mail, le postez aici, pentru că mi-au fost de folos.

Extractia si tipul fainii:

Gradul de extractie al fainii reprezinta cantitatea de faina obtinuta din
100 kg grau, ce se regaseste sub forma unuia sau mai multor sortimente.
Sortimentul paorta denumirea de tip de faina si este caracterizat de regula
prin continutul mineral sau printr-un indice de culoare.

Tipul fainii reprezinta continutul mineral exprimat in procente fata de
substanta uscata, inmultit cu 1000. Tipurile de fainuri fabricate in Romania
sunt: faina alba de tip 480 (0.48 % minerale), superioara tip 000 (0.00%
minerale), tip 550(0.55% minerale), tip 650(0.65% minerale); faina semialba
de tip 800(0.80% minerale), tip 900(0.90% minerale); faina neagra tip 1250
(1.25% minerale), tip 1350(1.35% minerale); faina dietetica de tip
1750(1.75% minerale), tip 2200(2.20% minerale).

Odata cu cresterea gradului de extractie al fainii, pe langa cresterea
continutului ei mineral si a continutului de invelis, cresc si continuturile
de proteine, grasimi, celuloza si vitamine, atat datorita prezentei taratei,
cat si partilor periferice ale endospermului, mai bogate in astfel de
substante. De asemenea are loc inchiderea culorii fainii.

De gradul de extractie depinde si activitatea enzimatica a fainii: faina de
extractie mare este mai bogata in enzime decat cea de extractie mica.
Diferenta de activitate enzimatica dintre fainurile de extractii diferite se
datoreaza si conditiilor climaterice de cultura, de perioada de maturizare
si de degradarile suferite de boabe dupa recoltare.

Aciditatea fainii de extractie mare creste mai rapid decat aciditatea fainii
de extractie mica, deoarece, prin eliminarea unei parti din lipide este
impiedicata acumularea acizilor in timpul depozitarii.

Deşi am reţeta de jumătate de an, abia săptămâna trecută am încercat pâinea cu cartofi. A fost aşa de bună, încât câtva zile am mâncat doar pâine cu cartofi.

Iată reţeta:
300 ml apă
2 linguri ulei
2 linguri sare
2 linguri zahăr
100 g cartofi fierţi
300 g făină
drojdie: jumătate de pliculeţ - eu am pus unul întreg de 7g, am maşină XXL

Am încercat să folosesc şi drojdie proaspătă- pâinea e la fel de bună, doar că drojdia proaspătă o pun în aparat înainte de făină.

ASAT - o alternativă

pentru a mânca mai sănătos şi a susţine agricultura locală.

ASAT, adică Asociatia pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti.

De pe pagina primăriei: 

Parteneriat local în cadrul ASAT
Nr. 75 - Februarie 2009



Se promovează un nou concept pentru dezvoltarea relaţiilor directe între producători şi consumatori.

În perioada iunie-septembrie 2008, peste 100 de persoane din Timişoara s-au hrănit în mod sănătos, prin intermediul sistemului ASAT – Asociaţia pentru Susţinerea unei Agriculturi Ţărăneşti.

Acest sistem se bazează pe dezvoltarea unei relaţii directe între consumatori şi mici producători, care cultivă produse în mod tradiţional, eliminându-se şirul de intermediari.

Săptămânal au fost aduse de la Belinţ legume proaspete şi brânză.

Pe întreaga perioadă cumpărătorii au achiziţionat produsele la preţ unic, negociat înaintea semnării contractului.

În 2009 se preconizează ca prima distribuţie de legume să fie în aprilie.

Producătorul pregăteşte o producţie diversificată, din peste 30 de legume.

De asemenea, se va asigura acces la brânză, ouă, miere de albine toate produse la nivel local, în judeţul Timiş.

Pentru mai multe detalii despre acest proiect, cât şi pentru înscrierea ca şi consumatori, apelaţi la: Mihaela Veţan, telefon: 0741-232602, adresă de mail vetamn2000@yahoo.com, asat_tm@yahoo.com.

Demersul a fost iniţiat în cadrul proiectului “Timişoara-teritoriu responsabil pentru coeziune socială şi dezvoltare durabilă”, proiect dezvoltat de către Consiliul Europei şi Platforma Europeană IRIS, cu sprijinul Primăriei Timişoara.

De pe pagina ASAT: 

De ce ASAT?

ASAT este un sistem de economie alternativă care are la bază o relaţie de colaborare şi încredere între producători şi consumatori. Aici, cele două părţi, care pe o piaţă liberă de cele mai multe ori nu se întâlnesc, nu se cunosc sau se ignoră reciproc, au posibilitatea să se cunoască.

Producătorul nu va mai produce pentru nişte feţe necunoscute (de care ajunge să nici nu-i mai pese), ci produce pentru Alina, care doreşte să aibă o sarcină sănătoasă, sau pentru Maria, care îşi doreşte produse sănătoase pentru cele două fiice ale ei, cu care vine la ridicarea coşului s.a.m.d.

Consumatorii care aleg acest sistem sunt interesaţi să consume sănătos şi au disponibilitatea să înţeleagă în ce condiţii putem avea pe masă produse sănătoase. Astfel, consumatorii devin parteneri şi încheie un contract ferm cu producătorul pe perioada unui sezon agricol, contract care îi obligă ca în fiecare săptămână să îşi ridice produsele.

Este important să avem în vedere că produsele realizate în fermă nu sunt neapărat certificate bio de către organisme de specialitate. În cazul colaborării noastre, consumatorii sunt cei care certifică nivelul de calitate al produselor. Astfel că pe perioada contractului aceştia pot realiza mai multe vizite la producător, văd în ce condiţii se cultivă, care sunt substanţele folosite. Transparenţa totală de care producătorul trebuie să dea dovadă i-a convins pe mulţi consumatori şi le-a crescut încrederea în sistem.

Proiectul ASAT ridică problema responsabilităţii consumatorului. Deşi multe persoane declară că vor să consume sănătos, vor un mediu mai curat, vor o viaţă mai sănătoasă, puţini dintre noi ne punem problema efortului cu care se pot realiza aceste deziderate. Este nevoie de un efort personal şi de decizia de a-ţi orienta propriile alegeri de consum spre aceste obiective.

Mai multe informaţii aici şi aici.

Ingrediente:

carne porc, slănină, caren vită, sare, condimente şi extract de condimente, proteină vegetală din soia, zaharuri (dextroză, glucoză), potenţiator de aromă (glutamat monosodic), antioxidant (acid ascorbic, ascorbat de sodiu), antiaglutinant (fosfat de calciu), colorant natural (carmin), conservant (nitrit de sodiu, nitrit de potasiu, netamicină), cultură starter. Membrană artificială necomestibilă.

Nu consumăm multe mezeluri. Dar iată ingredientele salamului din care cumpăr din când în când şi care chiar are un gust bun (datorită glutamatului monosodic?). Lista de ingrediente este scrisă pe eticehetă cu nişte litere minuscule, de abia am putut să le citesc. Poate ar trebui să mă gândesc serios la alternativă pentru pachetul de la şcoală.